PRIMARIA COMUNEI RUNCU

PREZENTARE LOCALA

    Prezentare generala
    Asezarea comunei la poalele regiunii muntoase a fost de natura sa nu ofere conditii prea prielnice dezvoltarii economice.
    Oamenii au fost nevoiti sa smulga pamantul padurii si toponimele existente si astazi, Runcu, Saliste, Curmatura.

    Prima indeletnicire si cea mai importanta a populatiei de pe aceste meleaguri a fost cultivarea pamantului, ocupatie specifica intregului teritoriu romanesc. Odata cu aceasta, cresterea animalelor a asigurat nu numai hrana oamenilor, ci si un sprijin important pentru muncile agricole.
    Pamantul a fost intotdeauna foarte pretuit si runcenii, care l-au dobandit cu greu, au fost foarte legati de acesta. Inca de la primele hrisoave cu privire la satul Runcu, principalul obiect al acestora este pamantul si toate relatiile social-economice ulterioare au la baza proprietatea asupra pamantului.
    Viata de zi cu zi a impus de timpuriu ocupatii casnice care sa asigure desfasurarea activitatilor necesare traiului. Fara o anumita activitate mestesugareasca este greu de imaginat evolutia satului, mai ales in cadrul unei economii naturale. Mestesugurile casnice, torsul, tesutul, vopsitul lanii, impletitul si cusutul au fost prezente tot timpul alaturi de altele, "specializate", ca zidaria, cismaria, tamplaria, dogaria, croitoria, fieraria.

    O ocupatie traditionala a fost fabricarea tuicii, multi locuitori fiind posesori de asemenea cazane si "poverne de rachiu", dupa 1948 cele mai multe fiind folosite in clandestinitate. De asemenea, multi sateni au lucrat la exploatarea padurii cu uneltele lor, securi si fierastraie de mana. Numai in ultimii ani si-au facut aparitia cele mecanice.
    Si dupa anul 1968 industria comunei a ramas preponderent mestesugareasca, dar s-au infiintat si ateliere industriale ca cele de mese plastice  si constructii metalice din Valea Babei, moara mecanica din acelasi sat, sectiile de impletituri sarma si tapiterie  tot de aici, atelierele de cismarie, croitorie si reparatii radio-TV din Runcu. 

    Drumul principal care leaga comuna Runcu de celelalte localitati este vechiul drum al Runcului ce urca pe malul stang al Oltului de la Goranu pana la Fedelesoiu, iar de aici,peste dealul Schit, prin padurea Parvesti ajunge la Runcu si dupa ce traverseaza localitatea, ajunge la Valea Babei spre Cepari si Curtea de Arges.


    Scurt istoric
    Desi descoperirile arheologice si toponimice ne indreptatesc sa sustinem o existenta a asezarii care se confunda cu perioada de formare a poporului roman, un document sigur, referitor la satul Runcu apare relativ tarziu.Acesta este un hrisov emis de cancelaria domnului muntean Vlad Vintila de la Slatina (1532-1535) la data de 14 iulie 1532, prin care intareste stapanirea asupra satului de catre spatarul Roman si sotia sa. Din document reiese ca satul Runcu este mult mai vechi "da la mosii jupanesei Stancai".De asemenea, satul vecin Golesti apare in documente inca de la 1432, ceea ce ne indreptateste sa credem ca si satul Runcu exista la data respectiva.
    Urmatorul hrisov care aminteste sigur de satul Runcu este emis de Mihai Viteazul (1593-1601) la data de 12 februarie 1595. La 1668, 26 februarie, un hrisov  intareste unui Stanciul capitanul din Berislavesti, o stapanire la Salatruc, facuta schimb cu satul Runcu.
    In timpul domniei lui Constantin Brancoveanu (1672-1673) un hrisov emis de cancelaria acestui domn da in stapanirea manastirii Fedelesoiu satul Runcu, la 24 februarie 1689.
    Manastirea Fedelesoiu a arendat mosia Runcu si altele unor arendasi, asa cum ne spune un document inedit din ianuarie 1813.

    In documentele medievale apar si celelalte sate din comuna. Astfel, satul Znamana apare intr-un hrisov din 11 iunie 1565  iar mai tarziu satul Znamana este pomenit intr-un document din15 iunie 1597. Satul Varateci apare intr-un hrisov de la Mihnea Turcitul, datat incert intre septembrie 1581 si 31 mai 1582. Satul Valea Babei apare pentru prima data intr-un hrisov din 19 iulie 1570, emis de cancelaria domnului Alexandru II Mircea din prima domnie. Primul document care aminteste de satul Surpati este un hrisov de la Radu Serban, din 30mai 1610. Satul Caligi apare in documentele medievale o singura data la 18 noiembrie 1666, cu ocazia unei cercetari de hotar la Daesti martor fiind un anume "Stanciu din Caligi".
    Satul Runcu nu a fost implicat direct in evenimentele din anul 1821, dar Tudor Vladimirescu, vataf de plai la Caineni in 1819 cu multe legaturi in zona Valcii, era cunoscut si a avut in armata lui multi panduri, capitani si oameni din zona satelor de pe Valea Oltului, probabil si de la Runcu.
Un eveniment major la care au luat parte si runcenii a fost razboiul pentru dobandirea independentei de stat din 1877-1878.

    Evenimentul cel mai important pentru comuna a fost primul razboi mondial la care Romania a luat parte  pentru a-si realiza idealul national: unirea tuturor romanilor sub acelasi steag. In acest razboi au participat si ostasi din Runcu, unul dintre acestia, caporalul Gherghinescu Gheorghe pierzandu-si viata.
Odata incheiat razboiul reintregirii, oamenii s-au intors la treburile de zi cu zi.
    In perioada 1948-1989 cu toate suferintele indurate, comuna Runcu a realizat lucruri importante: localuri de scoala la Varateci, Znamana si Runcu, magazin universal, camin cultural modern, local pentru primarie si dispensar, electrificarea si modernizarea drumului.

        Asezare geografica

    Comuna Runcu este situata la 15 km de municipiul Ramnicu Valcea, la interferenta dintre judetele Valcea si Arges.
    Straveche vatra de locuire romaneasca are o structura rasfirata, tipica asezarilor din regiunile de deal si de munte din tara noastra si este inconjurata de paduri masive care ii imbratiseaza satele rasfirate pe dealuri si vai, ocrotindu-le.
    Satul Runcu este astazi resedinta comunei Runca care cuprinde satele: Runcu, Gropeni, Varateci, Snamana, Valea Babii, Surpati si Caligi.
    Comuna a luat fiinta in baza Legii comunale din 1864 facand parte din plasa Oltul de Sus, judetul Arges, iar din 1952, desfintandu-se jedetele, a fost incadrata in regiunea Arges, raionul Ramnicu Valcea. In 1968, dupa noua impartire administrativa comuna trece in cadrul judetului Valcea.

        Vecini:

  • la sud - comuna Golesti, mun. Rm. Valcea
  • la est - com.Cepari (jud Arges), com.Tigveni (jud Arges)
  • la nord - comuna Berislavesti
  • la vest - comuna Daesti

        Sate componente:


    Relief

    Zona Runcu apartine sectorului de relief subcarpatic, mai precis subcarpatilor Getici ai Olteniei, iar in cadrul acestora
subcarpatilor Valcii, segmentul estic al Oltului. Matematic se inscrie la 45 grade latitudine nordica si 24 grade 25" longitudine estica (valorii medii). Relieful este accidentat, dealuri cu frecvente denivelari, vai de tip torential cu versanti padurosi expusi eroziunii si alunecarilor de teren. Altitudinele sunt cuprinse intre 350 si 800 metri. Majoritatea suprafetelor sunt in panta ceea ce a favotizat eroziunea solului.

    Geologie

    Arealul zonei Runcu cuprinde soluri brune de padure aflate in diferite grade de podzolire, se intalnesc zone nisipoase si argiloase cu grosimi variabile. Patura de sol este supusa proceseler de spalare si eroziune cu mare
influenta asupra culturilor agricole. In subsol depozitele miocene si paleogene favoizeaza existenta unor zacaminte de petrol, dar nu s-a stabilit daca sunt exploatabile, a unor orizonturi subtiri de sare si a lunor lentile de carbuni.

    Reteauah idrografica

    Hidrografic, zona Runcu apartine bazinului de mijloc al Oltului. Ca ape subterane sunt caracteristice formatiunile miocene cu cantitati mari de ape fosile ce favorizeaza formarea unor straturi acvifere locale si discontinui, izvoare cloruiate si sulfuroase. Dintre apele de suprafata cea mai importanta este Valea Alunoasa (Trantul) care isi are obarsia in zona subcarpatica la sud de satul Caligi. Este o vale permanenta, cu multi afluenti permanenti si temporari care dreneaza mai multe bazine printre care si Snamana. Bazinul hidrografic al acestei vai are o suprafata de 33 kilometri
patrati, iar lungimea sa este de 12 kilometri.

    Clima

    Clima este influentata de asezarea geografica si de vegetatie. Arealele de padure determina un regim termic moderat, umezeala mare a aerului si solului, precipitatii, mai ales primavara si toamna. Temperaturile variaza intre - 15 grade C iama si + 30 grade C vara. Principalul vant este Crivatul.

    Mediul inconjurator

    Vegetatia cuprinde mari zone impadurite, pasuni, fanete si culturi agricole. Fagul ocupa mari suprafete in bazinul Vaii Trantului, la Parvesti, Coasta Runcului, Valea Satului si zona "Pacala" la vecinatatea satului Surpati. Gasim apoi gorunul, salcamul, mesteacanul, carpenul, arinul si altele. Prin impaduriri sau introdus coniferele: bradul, molidul, pinul, larice. Suprafete mari sunt acoperite cu pomi fructiferi: pruni, meri, peri, ciresi, zarzari, plante furajere si culturi agricole.

    Date referitoare la masura 3.5 submasura drumuri forestiere

    Cele 2 sate Caligi si Surpati componente ale comunei Runcu se afla la o distanta de 9 kilometri de centrul comunei neavand alta cale de acces decat cei 5,5 kilometri acest drum de pamant care face legatura cu drumul judetean 703 F Runcu-Cepari.
    Necesitatea realizarii proiectului SAPARD pe acest drum serveste la:

  • Aprovizionarea magazinelor cu marfa
  • Accesul populatiei la magazine
  • Accesul populatiei la biserica din comuna
  • Accesul elevilor la scoala din comuna si unitatile de invatamant liceal si superior din municipiul Ramnicu Valcea
  • Accesul la parchetele de exploatare a materialului lemnos din zona
  • Accesul unitatilor de interventie rapida (politie, pompieri, salvare) spre cele 2 sate

    Realizarea infrastructurii acestui drum poate, asigura dezvoltarea agroturismulu in zona si legatura mai usoara intre comunele Runcu si Berislavesti, precum si cea cu comuna Cepari, judetul Arges.